1. Legea lui Murphy nu dã gresh niciodatã!
2. Lucrurile merg din rãu în mai rãu sub presiunea preocupãrii de a le face sã meargã mai bine.
3. Când lucrurile merg rãu undeva, se va ajunge în curând sã meargã rãu peste tot.
4. Orice ai vrea shi ar trebui sã faci, ai altceva de fãcut mai întâi.
5. Atunci când pe un drum se aflã un pod foarte îngust shi pe acest drum circulã chiar shi numai douã mashini, ele vor merge neapãrat în directzii opuse shi se vor întâlni exact în dreptul acelui pod, indiferent unde ar fi amplasat acesta.
6. Dacã ceva rãu pare exclus sã se întâmple, s-ar putea totushi întâmpla, shi asta foarte curând.
7. Lizibilitatea unei copii este invers proportzionalã cu importantza ei.
8. Posibilitatea unei întâmplãri de a se produce este direct proportzionalã cu efectul negativ pe care l-ar produce dacã s-ar întâmpla.
9. Persoanele care te contrazic sunt mereu subiective shi folosesc ratzionamente false.
10. O cercetare suficientã este cea care vine sã îtzi confirme concluziile.
11. Cu cât este mai mare nevoia de decizie, cu atât mai putzin evidentã apare identitatea shi mai discutabilã competentza celui care decide.
12. In orice bazã de date, cele care par evident corecte vor contzine erori.
13. Este firesc pentru o virgulã zecimalã sã fie ashezatã greshit.
14. O eroare care se poate strecura într-un calcul, se va strecura acolo shi astfel încât sã aducã cel mai mare prejudiciu întregului calcul.
15. Tot ce merge rãu, merge rãu dintr-o datã.
16. Când un corp este scufundat în apã, sunã telefonul.
17. Posibilitatea de a întâlni pe cineva cunoscut creshte atunci când eshti cu altcineva cu care nu vrei sã fi vãzut.
18. Când încerci sã demonstrezi cuiva cã o mashinã NU functzioneazã, ea va functziona perfect, exact atunci.
19. La orice spectacol, cei care au locuri în mijlocul fiecãrui rând ajung ultimii.
20. Imediat ce te-ai ashezat în fatza unei cafele fierbintzi, sheful te va ruga sã faci ceva care va dura exact pânã ce cafeaua va fi rece.
21. Intotdeauna existã o cale mai ushoarã. Când vei descoperi aceastã cale va fi prea târziu.
22. Indiferent de ce shi de cât merge de rãu, aparentzele vor arãta cã totul merge bine.
23. Oamenii cãrora le este greu sã plãteascã chirie, plãtesc chirie. Cei cãrora le este ushor sã plãteascã chirie îshi vor construi locuintze shi vor fi proprietari.
24. Când pisica tzi-a adormit în bratze shi pare foarte adorabilã, trebuie sã te duci urgent la baie.
25. Omul se împiedicã uneori de adevãr dar, adesea, el se ridicã shi merge mai departe...
26. Cu cât mai curând shi fãrã menajamente anuntzi vestea cea rea, cu atât e mai bine.
27. Frumusetzea are grosimea pielii, dar urâtzenia ajunge pânã la os.
28. Potzi pãcãli oamenii, pe unii chiar tot timpul, dar niciodatã nu îtzi potzi pãcãli mama.
29. Adervãrul unei afirmatzii nu are nimic de-a face cu credibilitatea ei.
30. Suma inteligentzei de pe planetã este constantã, dar, populatzia este în continuã creshtere.
31. Dacã ashteptzi, ceea ce ashteptzi va dispãrea. Dacã e ceva rãu, va REVENI.
32. Problemele complexe au rãspunsuri ushor de descoperit shi de întzeles, dar ele vor fi greshite.
33. Oportunitatea va bate la ushã în cel mai putzin oportun moment.
34. Când vrei sã batzi în lemn, vei descoperi cã lumea este compusã din plastic shi aluminiu.
35. Pentru ca ceva sã devinã curat, altceva trebuie sã devinã murdar. Dar, potzi murdãri totul, fãrã sã curetzi nimic.
36. Intotdeauna gãseshti ceea ce cautzi în ultimul loc în care cautzi. De aceea, primul loc în care trebuie sã cautzi trebuie sã fie ultimul loc în care te ashteptzi sã gãseshti.
37. Intotdeauna vei gãsi ceea ce nu cautzi.
38. Atâta vreme cât nu-tzi pasã unde eshti nu te potzi rãtãci.
39. Timpul necesar pentru a remedia o situatzie este invers proportzional cu timpul necesar producerii respectivei dereglãri. De exemplu, (1) dureazã mai mult sã lipeshti o vazã decât sã o spargi, sau, (2) dureazã mai mult sã pierzi nishte kilograme decât sã le câshtigi.
40. Produsul pe care l-ai ochit într-un raft va fi cumpãrat de persoana din fatza ta.
41. Ori de câte ori tzi-ai tãiat unghiile, peste foarte putzin timp vei avea nevoie de fãcut ceva care sã necesite a avea unghii.
42. (1) Dacã vremea este potrivnicã, prezentza enoriashilor la bisericã va fi scãzutã. (2) Dacã vremea este frumoasã, prezentza enoriashilor la bisericã va fi shi mai scãzutã. (3) Dacã nu sunt suficiente cãrzti de rugãciuni, prezentza acelorashi enoriashi la aceeashi bisericã va întrece orice ashteptãri.
43. Cel mai bun mod de a-tzi reaminti ceea ce ai vrut sã scrii este sã lipeshti plicul în care ai pus scrisoarea. In ceea ce priveshte poshta electronicã, îtzi vei da seama cã mai bine NU scriai ceea ce ai scris, abia dupã ce mesajul a fost expediat.
44. Cele mai bune fotografii s-au fãcut abia dupã ce filmul din aparat s-a terminat. Celelalte fotografii sunt fãcute, de regulã, cu obiectivul acoperit de câte ceva. Fotografiile care s-au fãcut, totushi, vor fi distruse pentru cã cineva se va gãsi sã deschidã pe neashteptate usha laboratorului în care se developeazã filmul.
45. Tendintza fumului de tzigarã de a se îndrepta spre o anumitã persoanã este direct proportzionalã cu sensibilitatea acelei persoane la fum.
46. De îndatã ce stewardesa serveshte cafeaua, avionul va intra într-o zonã de turbulentzã atmosfericã.
47. Insushi servirea cafelei în avion creeazã turbulentze.
48. Atunci când cãlãtoreshti în strãinãtate, rata de schimb a valutei de îmbunãtãtzeshte simtzitor abia dupã ce tzi-ai schimbat valuta. La întoarcerea acasã, rata scade din nou dupã ce tzi-ai schimbat banii nefolositzi.
49. Dacã nu ai reushit de prima datã, distruge orice dovezi cã ai încercat.
50. O particulã care zboarã - bob de nisip, aschie - va cãuta cel mai apropiat ochi.
51. Dacã pui o lingurã de vin într-un butoi cu apã de canal, vei obtzine apã de canal. Dacã pui o lingurã de apã de canal într-un butoi cu vin, vei obtzine tot apã de canal.
52. Toate obiectele neînsufletzite se vor mishca îndeajuns de repede ca sã îtzi stea în drum.
53. Nici o problemã realã nu are solutzie.
54. Dacã tot ce ai este un ciocan, toate obiectele din jur îtzi par cuie.
55. Când o problemã dispare, oamenii care lucreazã la rezolvarea ei NU dispar.
56. Cel care spune cã nu se poate face ceva, nu ar trebui sã-l întrerupã niciodatã pe cel care chiar face.
57. A uita este la fel de important ca a învãtza.
58. Când îtzi vine rândul, regulile se vor schimba.
59. Nu arãta niciodatã celor cu care joci cã shtii sã trishezi.
60. Atunci când camera de filmat se opreshte pe un prim-plan al unui sportiv, el tocmai va scuipa.
61. Nu învetzi sã înjuri cu adevãrat pânã nu vei conduce un vehicul.
62. Autoturismul propriu consumã mai multã benzinã shi mai mult ulei decât oricare altul.
63. Când torni beton, imediat dupã aceea va ploua. Idem dupã ce speli mashina.
64. Efortul de a prinde un obiect aflat în cãdere va produce consecintze mai grave decât dacã obiectul ar fi lãsat sã cadã.
65. (1) Dacã te ashezi la rând la o coadã scurtã, dintr-o datã ea va deveni foarte lungã.
(2) Când ashteptzi la o coadã lungã, celor din spatele tãu li se va propune sã treacã la o coadã nouã shi mai micã.
(3) Dacã pleci un minut de la o coadã scurtã, la întoarcere o vei gãsi lungã.
(4) Dacã te aflii într-o coadã scurtã, oamenii din fatza ta îshi vor aduce rudele, prietenii sau colegii care o vor transforma într-o coadã lungã.
(5) O coadã care, judecând dupã persoanele aflate în afara clãdirii, pare scurtã, este lungã înãuntru.
(6) Dacã stai mult timp într-un loc, produci o coadã.
66. Când trebuie sã expediezi o scrisoare, nu e nici o cutie poshtalã în apropiere.
67. Un doctor îshi poate îngropa greshelile, în timp ce un arhitect nu va putea decât sã-shi sfãtuiascã clientzii sã planteze iederã în jurul clãdirii.
68. Ceea ce este mai dificil de fãcut este, de obicei, ceea ce trebuie fãcut.
69. Oamenii se împart în douã categorii: cei îndreptãtzitzi shi cei nedreptãtzitzi. Cei îndreptãtzitzi fac shi împãrtzirea dreptãtzii.
70. Nu încerca sã calmezi pe cineva tocmai când este în culmea furiei.
71. Orice s-ar întâmpla, fã în asha fel încât sã parã fãcut intentzionat.
72. Cei care locuiesc cel mai aproape ajung ultimii la întâlnire.
73. Experientza este ceva pe care nu-l ai decât cu mult timp dupã ce ai fi avut nevoie de experientzã.
74. Cele mai bãtute drumuri nu duc nicãieri.
75. Intzeleptzii sunt multzumitzi atunci când descoperã adevãrul, proshtii atunci când descoperã falsul.
76. Singurii oameni care gãsesc ceea ce cautã în viatzã sunt cei care cautã gresheli.
77. Ceea ce nu vrei sã fi, vei deveni.
78. Extremele se ating.
79. Singurele erori reale sunt cele umane.
80. Când oamenii sunt liveri sã facã ce vor, de regulã se imitã unul pe altul.
81. Viatza poate fi întzeleasã numai privind înapoi dar, ea trebuie trãitã numai înainte.
82. Produsul EFORT x TIMP relevã o constantã. Dacã se dã un timp initzial mare pentru a face ceva, efortul initzial va fi mic. In timp ce timpul tinde spre zero, efortul tinde spre infinit.
83. Dacã nu ar exista un minut, nu s-ar face nimic.
84. Nimic nu este atât de definitiv ca ceva care se anuntza provizoriu. Shi viceversa.
85. In orice ierarhie, fiecare angajat tinde sã se ridice la nivelul sãu real de incompetentzã; fiecare post tinde sã fie ocupat de un angajat virtual incompetent pentru acel post.
86. Angajatzii incompetentzi dintr-o ierarhie obiecteazã violent la incompetentza colegilor lor.
87. Neashteptatul se produce întotdeauna.
88. Dacã nu-i potzi convinge, încurcã-i.
89. Legile managementului:
(1) Aminteshte-tzi, înainte sã actzionezi, cã nu sunt banii tãi.
(2) Dacã potzi face ceva rãu, o vei face foarte rãu.
(3) Cel mai ushor mod de a face bani este sã încetezi sã-i mai pierzi pe cei pe care îi ai.
90. Principiile birocratziei:
(1) Numai o birocratzie poate lupta cu o birocratzie.
(2) O birocratzie poate supravietzui oricui.
(3) Pentru a învinge birocratzia, fã ca problema ta sã devinã a ei.
(4) Efortul cheltuit de o birocratzie în apãrarea unei erori este direct proportzional cu mãrimea erorii.
(5) Dacã o idee poate supravietzui unei organizãri birocratice shi este implementatã, ea nu meritã materializatã.
(6) Dacã existã un mod de a amâna o decizie importantã, birocratzia - fie ea publicã sau privatã - îl va gãsi.
(7) Nu te lãsa niciodatã prins între douã birocratzii.
91. Lemnul mort tzine în picioare copacul. Nu înseamnã cã un copac este mort numai pentru cã stã încã în picioare.
92. Confuzia creeazã slujbe.
93. Cei care sunt incapabili sã învetze din erorile trecute sunt condamnatzi sã le repete.
94. Ce înseamnã COMITET: doisprezece oameni, fãcând munca unuia singur.
95. Cea mai interesantã comunicare va fi prezentatã în acelashi timp cu cea de-a doua comunicare (ca importantzã).
96. Aceia care se opun cel mai mult participãrii la comitete sunt aleshi preshedintzi.
97. Spune NU, .... apoi negociazã!
98. Pentru a reushi în politicã estenecesar sã te ridici deasupra principiilor tale. Cel mai bun mod de a reushi în politicã este sã gãseshti o masã de oameni care se îndreaptã într-o anumitã directzie shi sã te ashezi în fruntea lor.
99. Progresul, poate cã a fost bun cândva dar, a durat prea mult.
100. Gloria poate sã disparã dar, obscuritatea este veshnicã.
101. A fi întzelept înseamnã sã shtii când shi cum sã evitzi perfectziunea.
102. Cele mai simple subiecte sunt cele despre care tu nu shtii nimic.
103. In fiecare operã genialã recunoashtem ideile pe care le-am abandonat.
104. Informatzia se transmite eficient în organizatzii, cu exceptzia faptului cã veshtile rele întâlnesc mari piedici în a circula în sus. Oamenii din vârf iau decizii ca shi cum timpurile ar fi bune, pe când oamenii de jos shtiu cã organizatzia se prãbusheshte.
105. Nu este niciodatã prea clar câte mâini sau creiere sunt necesare pentru a îndeplini o actziune. Dar oricine are responsabilitatea îndeplinirii acestei actziuni va protesta, spunând cã sunt necesare resurse mai mari.
106. Succesul dovedeshte talentul.
107. A schimba lucrurile înseamnã CONDUCERE; a le schimba înaintea tuturor înseamnã CREATIVITATE.
108. Odatã ce îcepe erodarea puterii, procseul ia un avânt extraordinar.
109. Munca, în orice actziune umanã, se plaseazã la cel mai mic nivel ierarhic.
110. Durata dezbaterii variazã invers proportzional cu complexitatea chestiunii.
111. Pentru fiecare sãptãmânã când eshti plecat în concediu shi nu produci nimic, existã o alta, când este plecat sheful tãu, shi potzi lucra de douã ori mai mult.
112. Nu este greu sã te ridici trãgându-te de shireturi, de îndatã ce, oricum, eshti în aer.
113. Autoritatea tinde sã dea slujbe celor mai putzin capabili sã le îndeplineascã.
114. Oamenii devin din ce în ce mai putzin competentzi în slujbe pentru care erau, cândva, foarte bine pregãtitzi.
115. Probabilitatea ca subordonatul sã se descurce cu superiorul este cu mult mai mare decât ca superiorul sã se descurce cu subordonatul.
116. In orice activitate organizatã, indiferent de domeniu, câtziva vor deveni lideri, iar restul îi vor urma.
117. Rezultatul inevitabil al îmbunãtãtzirii shi lãrgirii comunicatziilor între diferite nivele ale unei ierarhii este creshterea neîntzelegerii.
118. Tehnologia este dominatã de douã feluri de oameni: cei care întzeleg ceea ce nu conduc shi cei care conduc ceea ce nu întzeleg.
119. Dacã o problemã produce multe shedintze, acestea devin, cu timpul, mai importante decât problema în sine.
120. Nu te contrazice niciodatã cu unprost; s-ar putea ca oamenii sã nu observe diferentza dintre tine shi el.
121. Un plan bun azi este mai bun decât un plan perfect mâine.
122. Treburile mãrunte sunt rezolvate prompt. Cele importante nu sunt rezolvate niciodatã.
123. Substantzele necesare pentru experimentul de ieri trebuie comandate NU mai târziu de mâine la prânz.
124. Fiecare sistem are propriul sãu mod de a consuma mari cantitãtzi de hârtie: în societãtzile socialiste, prin completarea formularelor în cât mai multe exemplare, în societãtzile capitaliste, prin afisharea unor postere mari shi prin împachetarea unui produs în patru învelishuri.
125. Opluentza decorului biroului directorului variazã invers proportzional cu solvabilitatea firmei.
126. In America nu conteazã cât costã un lucru, ci, cât economiseshti cumpãrându-l.
127. Compromisul va fi întotdeauna mai scump decât oricare din sugestiile pe care le (com)promite.
128. Cu cât sunt mai mari (n-are importantzã cine / ce), cu atât lovesc mai tare.
129. Autorizatzia pentru proiect va fi acordatã numai în cazul în care, nici unul dintre cei care autorizeazã, nu va putea fi acuzat dacã proiectul eshueazã sau, atunci când cei care autorizeazã vor fi onoratzi în cazul în care proiectul reusheshte.
130. Cu cât este mai mare costul punerii în functziune a unui plan, cu atât sunt mai mici shansele ca planul sã fie abandonat.
131. In orice organizatzie, întotdeauna existã o persoanã care shtie ce se petrece. Aceastã persoanã va fi concediatã.
132. Este mai ushor sã acorzi iertarea decât promisiunea.
133. Nu-i lãsa pe superiorii tãi sã shtie cã eshti mai bun decât ei.
134. Niciodatã nu shtii cine are dreptate, dar întotdeauna shtii cine-i sheful.
135. Talentele sosite de departe par mai bune decât cele locale.
136. Oricine poate lua o decizie dacã are suficiente date. Un bun manager poate lua o decizie fãrã date suficiente. Un manager perfect poate opera în deplinã ignorantzã.
137. Sheful care încearcã sã-shi impresioneze subordonatzii cu cunoashterea unor detalii shi-a uitat obiectivul final.
138. Clientul care plãteshte cel mai putzin se plânge cel mai mult.
139. Nu lua niciodatã o decizie dacã potzi sã faci pe altcineva sã o ia.
140. Nimeni nu tzine o evidentzã a deciziilor pe care ai fi putut sã le iei shi nu le-ai luat; toatã lumea va tzine însã evidentza deciziilor greshite.
141. Relatzia "sus-pusã" pe care ai contactat-o cu mare greutate, va fi prima persoanã concediatã în cazul unei reorganizãri.
142. Ultima persoanã care a plecat sau a fost concediatã, va fi consideratã responsabilã pentru tot ce merge rãu pânã când altã persoanã va pleca sau va fi concediatã.
143. Hârtiile vitale îshi vor dovedi vitalitatea mishcându-se din locurile în care le-ai lãsat spre locurile în care nu te ashteptzi sã le gãsheshti.
144. Dacã îndosariezi o hârtie, vei shti unde este dra nu vei avea nevoie de ea niciodatã. Dacã nu o îndosariezi, vei avea nevoie de ea dar nu vei shti niciodatã unde este.
145. Sã nu mergi niciodatã printr-o institutzie fãrã sã tzii o hârtie în mânã.
146. Sã nu conduci negocieri înainte de ora 10:00 sau dupã ora 16:00. Inainte de 10:00 vei pãrea nerãbdãtor, iar dupã 16:00 partenerii te vor considera disperat.
147. Dacã ai lovit simultan douã taste, pe ecran va ajunge litera pe care nu ai dorit-o....
148. Singurul moment în care sheful trece prin biroul tãu este momentul în care te ashezi comod shi te relaxezi.
149. In orice parte te întorci când intri în lift, încãrcat cu bagaje, butoanele vor fi pe partea opusã.
150. Liftul vine întotdeauna dupã ce tzi-ai pus jos sacosha.
151. Dacã un document este confidentzial, el va fi uitat în copiator.
152. Lista scuzelor la birou:
(1) Asha am fãcut întotdeauna.
(2) Nu shtiam cã avetzi nevoie urgentã de ...
(3) Nu este de domeniul meu.
(4) Nimeni nu mi-a spus sã continui.
(5) Ashtept o aprobare.
(6) Asta e treaba lui, nu a mea.
(7) Nu am crezut cã este asha de important.
(8) Sunt atât de ocupat încât nu am timp.
(9) Credeam cã tzi-am spus.
(10) NU am fost angajat sã fac asta.
153. Este greu sã te iei la întrecere cu vulturii când lucrezi cu curcanii.
154. Nu potzi sã cazi de pe podea....
155. Copiilor le trebuie 3 ani ca sã învetze legea de mai sus.
156. A pune întrebãri tâmpite este mai ushor decât sã corectezi greshelile tâmpite.
157. Cel care ezitã, are probabil dreptate.
158. Când orice altceva eshueazã, încearcã ideea shefului.
159. Din când în când, uitã-te peste urmãr ca sã te asiguri cã te urmeazã cineva.
160. Cu cât un om este mai mare, cu atât este mai putzin probabil sã-l deranjeze o caricaturã.
161. Gresheala nu se aflã în tehnologiile noastre, ci în sistemele noastre.
162. Un prost aflat într-o pozitzie înaltã este ca un om în vârful unui munte îanlt: totul îi pare a fi mic, iar el apare mic în ochii tuturor.
163. A fi politican este ca shi cum ai fi antrenor de fotbal. Trebuie sã fii îndeajuns de deshtept pentru a întzelege jocul shi de ajuns de naiv pentru a crede cã este important.
164. Politicienii care voteazã bugete mari pentru rezolvarea problemelor sunt realeshi. Aceia care propun bugete mari pentru prevenirea problemelor, sunt eliminatzi.
165. Orice eveniment improbabil, care ar crea confuzie socialã maximã dacã s-ar produce, se va produce.
166. Când ai dreptate, fi logic. Când n-ai, fi evaziv.
167. Când prietenii noshtrii ajung la putere, nu mai sunt prietnii noshtrii.
168. Dacã legiuitorii fac un compromis, cel mai mult îl va resimtzi cel care plãteshte impozitele.
169. Compromisul este întotdeauna mai costisitor decât fiecare din principiile pe care le compromite.
170. Puterea tinde sã corupã. Puterea absolutã corupe absolut.
171. In general se crede cã puterea este un afrodisiac. In realiate, ea este epuizantã.
172. O loviturã de stat cunoscutã dinainte, nu va avea loc niciodatã.
173. Succesul poate fi garantat prin crearea unei comisii alcãtuitã din oameni cu cel putzin trei pãreri divergente.
174. Democratzia este acea formã de guvernãmânt unde fiecare primeshte ceea ce meritã majoritatea.
175. Legile politicianului:
(1) Când sondajele sunt în favoarea ta, mândreshte-te cu ele.
(2) Când sondajele sunt nefavorabile, ridiculizeazã-le shi criticã-le, sau, subliniazã superficialitatea opiniei publice.
(3) Când opiniile sunt ushor nefavorabile, cautã compasiune.
(4) Când sunt foarte aproape de ashteptãri, fii surprins de propria-tzi fortzã.
176. Cu cât se gãsesc mai multe zero-uri în pretzul unui program parlamentar, cu atât mai putzine voturi va obtzine în parlament.
177. Dacã cetãtzenii unei democratzii au dreptul sã o facã, vor vota contra libertãtzilor esentziale ale acestei democratzii.
178. Despre comportamentul Preshedintelui: Nu face pe Preshedintele - Eshti. Constitutzia a stabilit un singur Preshedinte. Nu uita asta, shi nu vei fi vãzut de altzii ca neîntzelegând acest lucru.
179. Despre manierele la Casa Albã: Pãstreazã simtzul umorului când e vorba despre pozitzia ta. Aminteshte-tzi cã, cu cât o maimutzã se urcã mai sus, cu atât vezi mai mult din dosul ei.
180. Despre serviciul la Casa Albã: Citeshte shi ascultã cãutând ce-tzi lipseshte. Multzi consilieri sunt foarte capabili sã-i spunã Preshedintelui cum sã îmbunãtãtzeascã ce a fost propus sau ce a fost greshit. Putzini sunt capabili sã-shi dea seama ce lipseshte.
181. Servind în Guvern: Când o idee este promovatã ca fiind "inovatoare, nouã sau excitantã", fereshte-te. O asemenea idee poate fi prosteascã. Dacã te îndoieshti, nu face nimic, sau fã ceea ce eshti convins cã e bine. Intreabã-te mereu "de ce?".
182. Despre politicã: Politica sunt oamenii. Politica este adunare, nu scãdere. Oricât ai încerca sã fi peplacul tuturor, tot vei nemultzumi pe cineva.
183. Despre viatzã shi alte lucruri: Este nevoie de toatã lumea ca sã facã o zi fericitã dar ...... în nunanimitate este ori lashitate ori gândire necriticã.
184. Eficacitatea unui politician variazã invers proprtzional cu principialitatea lui. Dacã un politician intrã în amãnuntele unui program care afecteazã interesul alegãtorului, alegãtorul devine interesat. Dacã propunerea are de-a face cu banii lui, el va deveni foarte interesat.
185. Nu face scandal, atâta timp cât nu eshti sigur cã rezultatul va fi în favoarea ta.
186. Cei care obtzin - au.
187. Nivelul intelectual al oricãrei discutzii coboarã direct proportzional cu pãtratul numãrului de participantzi.
188. Dacã în ring sunt 12 clowni shi te alãturi lor, potzi sã recitzi shi din Shakespeare. Pentru auditoriu, nu vei fi decât al 13-lea clown.
189. Dacã la cursul pe care vrei sã-l urmezi sunt "n" locuri, tu vei fi al "n+1"-lea înscris.
190. Orarul va fi astfel stabilit, încât fiecare student sã piardã maximum de timp între ore.
191. Când, întâmplãtor, potzi sã-tzi programezi douã ore una dupã alta, ele se vor tzine în sãli aflate în capete diferite ale clãdirii.
192. Un curs pregãtitor pentru cursul dorit va fi programat în semestrul urmãtor cursului dorit.
193. Când îtzi revezi notitzele înaintea unui examen, cele mai importante vor fi ilizibile.
194. 80 % din examenul final se va baza fie pe unicul curs la care ai lipsit, fie pe singura prelegere pe care nu ai (re)citit-o.
195. Dacã ai un examen cu cãrtzile deschise, îtzi vei uita cartea acasã.
196. Universitatea este un loc unde oamenii cu principii sunt mai numeroshi decât cei cu valoare.
197. Dacã eshti sigur pe tine, dupã ce tocmai ai încheiat un examen, este pentru cã nu shti de ajuns ca sã-tzi dai seama cã nu potzi fi sigur de nimic.
198. In timpul unui examen, bateria calculatorului de buzunar se va termina.
199. Dacã un singur loc de parcare mai este disponibil, în acelashi timp va sosi acolo shi examinatorul.
200. Examenele vor contzine întotdeauna întrebãri care nu au fost discutate în clasã.
201. Orice student care obtzine nota 9, va considera cã merita de fapt 10.
202. Studentzii care obtzin nota 10 vor spune cã profesorul este o somitate.
203. Aleile din campus nu sunt niciodatã cea mai scurtã linie între douã puncte.
204. Cu 5 minute înainte de pauzã, un student va pune o întrebare care necesitã un rãspuns de 10 minute.
205. Dacã un curs cere o pregãtire prealabilã, studentul nu o are.
206. Spatziul pentru birourile shi salariile administratorilor facultãtzilor sunt invers proportzionale cu cele ale profesorilor.
207. Studentzii ushor surzi vor avea intstructori care mormãie.
208. Intr-o zi ploioasã, sala pentru cursul urmãtor este la trei clãdiri distantzã.
209. Când un student îshi pregãteshte perfect seminarul, asistentul nu-l va verifica.
210. Toate orele de matematicã încep la 8 a.m. La fel shi filmele.
211. Dacã un student trebuie sã învetze, va pretinde cã acel curs este inutil.
212. Dacã prezentza este obligatorie la un curs planificat, vor fi multzi absentzi. Dacã prezentza este optzionalã, la examen vor apare persoane pe care nu le-ai mai vãzut niciodatã înainte.
213. Faptul cã doctorul a gãsit un nume pentru boala ta nu îseamnã cã el shtie ce ai.
214. Cu cât mai plictisitoare shi învechite sunt revistele din sala de ashteptare, cu atât mai mult va trebui sã ashteptzi pentru consultatzie.
215. Niciodatã nu-tzi va rãmâne numãrul necesar de pastile pentru ultima zi a tratamentului.
216. Pastilele care trebuiesc luate la masã sunt cele mai putzin apetisante.
217. Chiar shi apa are un gust rãu când este prescrisã de doctor.
218. Fereshte-te de doctorul care se pricepe sã scape din orice necaz.
219. Un medicament este o substantzã care, injectatã într-un shoarece, va produce un articol shtiintzific.
220. Inainte de a face o analizã, gândeshte-te ce ai face dacã rezultatul este (1) pozitiv sau (2) negativ. Dacã ambele rãspunsuri sunt identice, atunci renuntzã la analizã.
221. Existã douã feluri de leucoplast: cel care nu se lipeshte shi cel care nu se dezlipeshte.
222. Un alcoolic este o persoanã care bea mai mult decât medicul sãu.
223. Fazele palpitante se petrec numai când priveshti spre tabela de marcaj sau ai ieshit sã-tzi cumperi un sandwish. Dacã din întâmplare, te uitzi la teren, faza se va petrece în dreptul peluzei opuse celei în care stai.
224. Ori de câte ori un superstar este transferat la echipa ta favoritã, el nu va fi la fel de bun. Ori de câte ori un jucãtor necunoscut pleacã de la echipa ta, el va deveni un star.
225. Cel mai putzin experimentat pescar va prinde cel mai mare peshte.
226. Cu cât este mai complicat shi costisitor echipamentul de pescuit, cu atât este mai mare shansa sã trebuiascã sã te opreshti la magazinul de peshte, în drum spre casã.
227. Cu cât unditza este mai încurcatã, cu atât mai bine le merge pescarilor din jurul tãu.
228. Muntele devine mai abrupt pe mãsurã ce te apropii de el.
229. Toate potecile au mai multe portziuni de urcush decât de coborâre sau de teren plat.
230. Mergând cu bicicleta, mereu vei pedala la deal sau împotriva vântului.
231. Dacã toate mashinile vin spre tine, eshti pe banda greshitã.
232. Dacã permitzi unei alte mashini sã treacã în fatza ta: a) mashina din fatzã va fi ultima care va trece la o barierã, iar tu vei ashtepta multã vreme pânã va trece un tren; b) amândoi vetzi avea aceeashi destinatzie shi mashina din fatzã va ocupa ultimul loc de parcare.
233. Dacã te decizi sã parchezi la 6 blocuri distantzã, vei descoperi noi locuri de parcare exact în fatza intrãrii clãdirii la care te-ai întors pe jos.
234. Un autobuz care nu soseshte, va apare numai atunci când potentzialul cãlãtor a mers pe jos pânã într-un punct în care nu mai are nevoie de autobuz.
235. Prima insectã care se loveshte de un parbriz curat, aterizeazã direct în fatza ochilor tãi.
236. La nevoie, orice instrument sau obiect apropiat de tine, devine ciocan.
237. Indiferent cât de minorã este operatzia de depanare a mashinii, vei sfârshi inevitabil acoperit de unsoare shi ulei de motor..
238. Dacã pantoful tzi se potriveshte ca mãsurã, este urât.
239. Dacã îtzi place, nu-i mãsura ta.
240. Dacã îtzi place shi este mãsura ta, nu tzi se potriveshte.
241. Dacã tzi se shi potriveshte, nu-tzi potzi permite sã plãteshti pretzul.
242. Dacã itzi place, tzi se potriveshte shi itzi potzi permite sã plãteshti pretzul, se va desface în bucãtzi la prima întrebuintzare.
243. Ceea ce îtzi doreshti, nu se gãseshte în magazinele cu reducere de pretz.
244. Un termen de garantzie de 60 de zile garanteazã cã produsul se va autodistruge în a 61-a zi.
245. Curãtzenia care ar fi de dorit, este aproape imposibilã; cu atât mai mult în bucãtãrie.
246. Aparatele multifunctzionale nu vor realiza nici una din functziile lor.
247. Cu cât este mai scump aparatul, cu atât mai rar îl vei folosi.
248. Intr-o retzetã de gãtit pe care tocmai ai descoperit-o într-o carte veche de bucãtãrie, ceamai importantã indicatzie va fi ilizibilã.
249. Vei descoperi ca nu o potzi citi, numai dupã ce ai amestecat celelalte ingrediente.
250. Odatã ce o mâncare este stricatã, orice adaugi ca sã o salvezi o face shi mai rea.
251. Intotdeauna primeshti complimente pentru produsul care a necesitat cel mai mic efort.
252. Singurul ingredient pentru care ai mers special la magazin, va fi singurul lucru la care invitatul tãu are alergie.
253. Cu cât mai mult timp shi energie ai pus în prepararea unei mese, cu atât mai mare este posibilitatea ca invitatzii tãi sã-shi petreacã timpul discutând despre alte mese la care au fost.
254. Sufleurile cresc shi frishca se bate numai pentru oaspetzii pe care nu ai dorit sã-i invitzi.
255. Oul stricat va fi tocmai cel pe care îl vei sparge în aluatul de prãjiturã.
256. Orice ustensilã culinarã aruncatã în apa pentru spãlat vase va fi necesarã imediat pentru altceva; fiecare ustensilã de mãsurat, utilizatã pentru ingrediente lichide, va fi necesarã imediat pentru ingrediente uscate.
257. Timpul necesar pentru a consuma o mâncare este invers proportzional cu timpul consumat pentru prepararea ei.
258. Când te întrebi dacã ai scos carnea sã se dezghetze, nu ai scos-o.
259. Când te întrebi dacã ai lãsat filtrul de cafea în prizã, l-ai lãsat.
260. Când te întrebi dacã n-ar fi trebuit sã cumperi pâine shi ouã în drum spre casã, ar fi trebuit.
261. Când te întrebi dacã ai destui bani sã-tzi invitzi familia la masã, în orash, nu-i ai.
262. Pata pe care o freci este pe partea cealaltã.
263. Intotdeauna este mai multã lenjerie murdarã decât curatã.
264. Dacã este curatã, nu este lenjerie.
265. Un copil nu va vãrsa nimic pe ceva murdar.
266. O jucãrie care nu se poate sparge este folositã pentru spargerea altor jucãrii.
267. Orice copil care vorbeshte acasã încontinuu, va refuza cu încãpãtzânare sã scoatã vreun cuvânt în fatza unor cunoscutzi.
268. Orice copil timid shi introvertit va alege o zonã publicã aglomeratã pentru a-shi demonstra noile achizitzii "colorate" din vocabularul sãu.
269. Probabilitatea ca o pisicã sã îtzi mãnânce cina nu are nimic de-a face cu pretzul mâncãrii ce i se pune în fatzã.
270. Dacã ai cumpãrat banane, înainte sã fie bine coapte, nu va rãmâne nici una în momentul în care ar trebui sã fie coapte; dacã le cumperi coapte se vor strica pânã ajungi sã le mãnânci.
271. Durata unui minut depinde de care parte a ushii de la baie te afli.
272. Sperantza de viatzã a unei plante din casã este invers proportzionalã cu costul ei shi direct proportzionalã cu urâtzenia ei.
273. Dacã la TV sunt douã spectacole care meritã vãzute, vor fi programate în acelashi timp, pe canale diferite.
274. Telefonul va suna când eshti de partea cealaltã a ushii, cãutându-tzi cheile.
275. Vei ridica telefonul la timp ca sã-l auzi pe celãlalt închizând telefonul.
276. Când formezi un numãr de telefon greshit, niciodatã nu sunã ocupat.
277. Cei mai multzi oameni se meritã unul pe altul.
278. Oamenilor de care eshti atras li se pare întotdeauna cã semeni cu altcineva.
279. Scrisoarea de dragoste pentru care ai gãsit curajul necesar sã o trimitzi va fi întârziatã la poshtã îndeajuns de mult ca sã te faci de râs.
280. Cel care sforâie adoarme primul.
281. Toate probabilitãtzile sunt de 50 %: sau un lucru se va petrece, sau nu.
282. Asertziunea anterioarã este adevãratã în special când ai de-a face cu femeile.
283. Probabilitãtzile sunt de 90 % împotriva ta.
284. Dacã ajutzi un prieten la nevoie, cu sigurantzã cã îshi va aminti de tine cu prima ocazie când are din nou nevoie.
285. Orice tzi se întâmplã, li s-a întâmplat deja tuturor, dar mai demult.
286. Când cineva îshi priveshte problema îndeaproape, se va recunoashte pe sine ca fãcând parte din problemã.
287. Dacã mai multe lucruri ar fi putut merge rãu shi nu s-a întâmplat asha, ar fi fost pânã la urmã mai bine dacã s-ar fi întâmplat.
288. Ceea ce oamenii învatzã din istorie este cã oamenii nu învatzã nimic din istorie.
289. Dacã în baza unei statistici shansa ca ceva sã meargã rãu este de 50 %, de fapt va merge rãu în 9 cazuri din 10.
290. Dacã un lucru iese bun cu adevãrat, producãtorii vor înceta sã-l mai fabrice.
291. Gradul de dezvoltare al unei tzãri se mãsoarã prin raportul dintre pretzul unui automobil shi cel al unei lame de ras. Cu cât raportul este mai mic, cu atât este mai înalt gradul de dezvoltare.
292. Taxele nu sunt încasate pentru beneficiul celui taxat.
293. 100 $ plasatzi cu o dobândã de 7% calculatã trimestrial, în 200 de ani vor creshte la mai mult de 100.000.000 $, dar atunci nu vor mai valora nimic.
294. In Dumnezeu avem încredere; totzi ceilaltzi plãtesc cash.
295. Trãieshte din venit, chiar dacã trebuie sã faci împrumuturi pentru asta.
296. Progresul se bazeazã pe dorintza universalã a fiecãruia de a trãi peste venituri.
297. Cu cât un om urmeazã sã fie impozitat mai mult, cu atât acel om are mai multã putere sã scape de aceastã taxã.
298. Dacã un plãtitor poate înshela, foarte probabil cã o va face.
299. Pentru fiecare doctor (care are doctoratul) existã un alt doctor (care are doctoratul) egal shi de sens opus. Astfel se explicã de ce este atât de ushor sã gãseshti expertzi care sã se contrazicã total unii pe altzii.
300. Cu cât este mai mare shi mai important proiectul, cu atât este mai mic timpul în care sã-l realizezi.
301. Sticla fierbinte aratã exact ca stcla rece.
302. Munca în echipã este esentzialã. Itzi dã posibilitatea sã arunci vina pe altzii.
303. In momentul în care ajungi sã stãpâneshti exceptziile, nimeni nu-shi va aduce aminte regulile la care se aplicã.
304. Atâta timp cât teoremele matematice sunt legate de realitate, nu sunt sigure; atâta timp cât sunt sigure, nu sunt legate de realitate.
305. Piesa pe care fabrica a uitat s-o expedieze, este cea pe care se sprijinã 75 % din transport. Shi, nu numai cã a uitat s-o expedieze, în jumãtate din cazuti nici nu a produs-o.
306. Camioanele de transport care parcurg un traseu, de obicei într-o zi, îl va parcurge în 5 zile atunci când tu ashteptzi transportul.
307. Dupã ce ai adãugat 2 sãptãmâni planului pentru amânãri neprevãzute, mai adaugã douã shi pentru întârzieri neashteptat neprevãzute.
308. In orice grup de piese cu aceeashi marcã, din start uneia îi va lipsi marca. Aceastã piesã nu va fi descoperitã pânã nu încerci sã o pui acolo unde marca îi indicã locul.
309. Nu te contrazice niciodatã cu fabrica asupra unei erori. Totul a fost verificat, chiar shi gãurile care lipsesc.
310. In orice problemã cu "n" ecuatzii, vor fi mereu "n+1" necunoscute.
311. Un obiect sau o informatzie foarte necesare, vor fi cel mai greu de gãsit.
312. Odatã ce ai epuizat toate posibilitãtzile shi ai eshuat, va apare o solutzie, simplã shi evidentã pentru oricine altcineva.
313. Neplãcerile vin în valuri.
314. Toate marile descoperiri au fost fãcute din greshealã. Cu cât este mai mare descoperirea, cu atât dureazã mai mult pânã se face gresheala.
315. Dacc nu întzelegi un cuvânt dintr-un articol tehnic, ignorã-l. Articolul va suna la fel de bine shi fãrã el.
316. Supercompetentza stârneshte mai multe obiectzii decât incompetentza.
317. Creazã impresia cã tzi-ai atins deja nivelul incompetentzei.
318. Dacã ai ajuns mai devreme, actziunea se va anula. Dacã ai ajuns la timp, va trebui sã ashteptzi. Dacã ai ajuns târziu, va fi prea târziu.
319. Dacã pãrãseshti sala, vei fi ales.
320. Nici un alt timp nu este mai bun ca prezentul pentru a amâna ce vrei sã faci.
321. Orice lucru care meritã fãcut, trebuia fãcut ieri.
322. Scula de care ai nevoie lipseshte din trusã.
323. Pentru cele mai multe operatzii sunt necesare trei mâini.
324. Piulitzele rãmase nu se potrivesc niciodatã cu shuruburile rãmase.
325. Cu cât îtzi planifici mai atent o lucrare, cu atât mai mare este confuzia când ceva nu merge cum trebuie.
326. Mãsoarã cu un micrometru, precis. Insemneazã cu o cretã, discret. Taie cu o secure, DEFINITIV.
327. Mashinile defecte vor functziona perfect când va apãrea depanatorul.
328. Timbrele care nu se lipesc când le umezeshti, se vor lipi de alte lucruri atunci când nu vrei.
329. Dacã e verde shi se agitã, e biologie.
330. Dacã miroase urât, e chimie.
331. Dacã nu functzioneazã, e fizicã.
332. Dacã e de neîntzeles, e matematicã.
333. Dacã nu are sens, e ori psihologie ori economie.
334. Orice problemã tehnicã poate fi rezolvatã dacã i se acordã suficient timp shi bani.
335. Nu tzi se acordã niciodatã suficient timp sau suficientzi bani.
336. Dacã rezultatele nu se cunosc dinainte, fondurile îtzi vor fi refuzate.
337. Un fals ushor de întzeles shi functzional este mai bun decât un adevãr complex shi de neîntzeles.
338. Oricine aduce o contributzie însemnatã într-un domeniu, shi rãmâne în acel domeniu suficient de mult timp, devine un impediment în progresul acestuia shi anume, direct proportzional cu importantza contributziei originale.
339. In orice serie de calcule, erorile tind sã se plaseze în capãtul opus celui în care ai început sã depanezi erorile.
340. Un program pentru calculator face ceea ce îi spui tu sã facã, iar nu ceea ce vrei tu sã facã.
341. Dacã nu cunoshti eroarea, n-ai cum sã o înlãturi.
342. Nu întreba frizerul dacã e necesar sau nu sã te tunzi.
343. Fã trei preziceri corecte, consecutiv, shi vei fi considerat expert.
344. Valoarea expertizei variazã invers proportzional cu numãrul afirmatziilor întzelese de publicul larg.
345. Când cineva, pe care îl admiri shi respectzi, pare sã se gândeascã profund, probabil se gândeshte la masa de prânz.
346. Nu crea niciodatã probleme la care nu ai rãspunsul. Creazã probleme la care NUMAI TU ai rãspuns.
347. Concluzia este momentul în care te-ai plictisit sã mai gândeshti.
348. Nu istoria se repetã, ci istoricii.
349. Progresul nu înseamnã sã înlocuieshti o teorie greshitã cu una corectã. El înseamnã sã înlocuieshti o teorie greshitã cu una care este într-un mod mai subtil greshitã.
350. Este o problemã simplã sã faci lucrurile sã fie complicate, dar e foarte complicat sã le faci simple.
351. Dacã A îseamnã succesul, atunci A=X+Y+Z, unde X este munca, Y este joaca shi Z este "tzine-tzi guraaaa". (Albert Einstein)
352. Dacã un proiect nu meritã fãcut deloc, atunci nu meritã fãcut bine.
353. Viteza de calcul creshte cu pãtratul costului. Dacã vrei sã faci ceva de douã ori mai ieftin, trebuie sã-l faci de 4 ori mai repede.
354. Ori de câte ori tzi-a venit o idee grozavã, afli cã cineva s-a gândit la ea cu mult înainte.
355. Problemele care meritã a fi atacate îshi dovedesc valoarea abia atunci când atacã la rândul lor.
356. Un istoric competent poate demonstra cã orice eveniment care s-a produs, era inevitabil.
357. Mashinile ar trebui sã munceascã, oamenii sã gândescã (Motto IBM). Mashinile pot fi ushor convinse.
358. Creierul unui om plus cel al altui om vor produce cam jumãtate din câte idei ar fi produs unul singur.
359. Dacã se blocheazã, fortzeaz-o. Dacã se rupe, oricum trebuia înlocuitã.
360. Atunci când ajungi sã te pricepi într-adevãr la ceva, nu mai ai nevoie s-o dovedeshti.
361. Dacã un om de shtiintzã crede cã cercetarea ta este mai importantã ca a lui, va abandona ceea ce fãcea el shi se va apuca de ceea ce faci tu.
362. Orice idee simplã va fi redactatã verbal în cel mai complicat mod posibil.
363. Existã o solutzie la orice problemã. Singura dificultate constã în a o gãsi.
364. Numãrul de erori, în orice scriere, creshte în proportzie directã cu încrederea autorului în surse secundare.
365. Dacã posibilitatea succesului nu este aproape UNU, atunci este al naibii de aproape de ZERO.
366. Sistemele, în general, lucreazã prost sau deloc.
367. Noi sisteme genereazã noi probleme.
368. Sistemele tind sã creascã shi în timp ce cresc, ele tind sã se încrucisheze.
369. Dacã experimentul a reushit înseamnã cã ai folosit un echipament defect.
370. Când un savant distins, dar în vârstã afirmã cã ceva este posibil, are întotdeauna dreptate. Când el afirmã cã ceva este imposibil, e foarte probabil cã el gresheshte.
371. Singurul mod de a descoperi limitele posibilului este sã mergi dincolo de ele, cãtre imposibil.
372. Orice tehnologie suficient de avansatã se apropie de magie.
373. Fiecare problemã rezolvatã genereazã (cel putzin) o problemã nerezolvatã.
374. Un experiment trebuie considerat reushit dacã nu mai mult de jumãtate din date trebuiesc înlãturate pentru a corespunde teoriei date.
375. Ceea ce conteazã cu adevãrat este numele pe care reusheshti sã-l impui faptelor shi nu faptele în sine.
376. Cu cât îtzi petreci mai mult timp raportând ceea ce faci, cu atât ai mai putzin timp pentru a face ceva. Stabilitatea se obtzine când îtzi petreci timpul nefãcând nimic, dar raportând sistematic despre nimicul pe care-l faci.
377. Oamenii vor accepta cu mai multã ushurintzã ideea ta dacã le spui cã primul care a avut-o a fost Benjamin Franklin.
378. A greshi este uman dar, pentru a încurca complet lucrurile, este nevoie de un computer.
379. Orice program dat, când ajunge sã functzioneze, este perimat.
380. Orice program care dureazã mai mult, costã mai mult.
381. Dacã un program este folositor, va fi schimbat.
382. Dacã un program este nefolositor, el va fi mentzinut.
383. Orice program se va extinde spre a umple întreaga memorie a calculatorului.
384. Complexitatea programului creshte pânã va depãshi capacitatea programului care trebuie sã-l mentzinã în functziune.
385. Dacã nu potzi mãsura ieshirile, mãsoarã intrãrile.
386. Productivitate = (Numãrul secretarelor * viteza maximã dactilo)/ Numãrul savantzilor. O caracteristicã a acestei ecuatzii este cã atunci când numãrul oamenilor de shtiintzã este ZERO, productivitatea devine infinitã.
387. Primele 90 de procente ale proiectului iau 10 % din tim, ultimele 10 procente iau celelalte 90%.
388. Dacã douã veshti rele nu fac una bunã, încearcã cu trei.
389. Când nu shti ce sã faci, mergi repede shi aratã-te preocupat.
390. Fazele unui proiect sunt urmãtoarele: Exaltare, Dezamãgire, Confuzie, Cãutarea vinovatului, Pedepsirea vinovatului, Recompensã pentru neimplicare.
391. Oamenilor de shtiintzã care dispretzuiesc constrângerile cercetãrii organizate le place sã spunã cã un adevãrat cercetãtor nu are nevoie decât de un creion, o foaie de hârtie shi un creier. Dar ei spun asta la receptzii academice, nu la alocãri bugetare.
392. Dacã vrei sã faci un produs îmbunãtãtzit trebuie sã fi deja angajat în producerea unuia inferior.
393. Cauza principalã a problemelor sunt solutziile.
394. Aceeashi tehnologie care face viatza noastrã mai simplã, o face pe cea a societãtzii mai complexã. Cu cât devenim mai eficientzi, cu atât devenim mai specializatzi shi mai dependentzi.
395. Dificultatea de a începe ceva creshte direct proportzional cu numãrul persoanelor implicate.
396. A fura idei de la cineva este plagiat. A le fura de la mai multzi este cercetare.
397. Aceia care vor sã învetze, vor învãtza. Aceia care nu vor sã învetze vor conduce întreprinderi.
398. Nimeni nu te ascultã pânã când nu faci o greshealã.
399. Ceea ce nu poate fi desfãcut se va desface în bucãtzi.
400. Cele mai interesante rezultate se obtzin o singurã datã.
401. Dacã ai o problemã grea, dã-o unui lenesh; el va gãsi cea mai simplã cale sã o rezolve.
402.Orice idee mare prezintã un dezavantaj egal sau mai mare decât valoarea ideii.
403. Nu atribui niciodatã malitziei ce poate fi explicat foarte bine prin stupiditate.
404. Un sistem complex, care nu functzioneazã, a evoluat dintr-un sistem simplu, care functziona ireproshabil.
405. Sistemele complexe tind sã se opunã propriei lor functzionãri.
406. Un expert este cineva venit din alt orash.
407. Orice este posibil dacã nu shti despre ce vorbeshti.
408. Indiferent cu ce se ocupã oamenii se shtiintzã, ei obtzin întotdeauna o armã.
409. Banii costã prea mult.
410. Cuvântul câine nu mushcã.
411. Dacã nu shtiu cã nu shtiu, atunci mi se pare cã shtiu.
412. Dacã nu shtiu cã shtiu, atunci mi se pare cã nu shtiu.
413. Cel mai bunmijloc de a scãpa de o tentatzie este satisfacerea ei.
414. Seriozitatea este singurul refugiu al celui cu o inteligentzã mediocrã.
415. Banca este o institutzie care îtzi împrumutã întotdeauna o umbrelã când e timp frumos shi tzi-o cere înapoi când plouã.
416. Computerele nu sunt piese de încredere, dar oamenii sunt shi mai putzin. La originea fiecãrei erori care este atribuitã computerului vei gãsi cel putzin douã gresheli umane, incluzând-o shi pe aceea de a da vina pe computer.
417. Orice sistem care se bazeazã pe corectitudinea oamenilor nu este de încredere.
418. Singura diferentzã dintre un prost shi un criminal care atacã un sistem logic este cã prostul atacã imprevizibil shi pe un front mai larg.
419. Sistemele care se autoverificã tind sã aibã o complexitate proportzionalã cu instabilitatea inerentã a sistemului în care sunt folosite.
420. Erorile nedetectabile sunt infinite în varietate, spre deosebire de erorile detectabile care sunt limitate prin definitzie.
421. Toate programele reale contzin erori pânã la proba contrarie - care este imposibilã.
422. Investitziile în fiabilitate vor creshte pânã când vor depãshi costul probabil al erorilor sau pânã când cineva determinã sã se facã o muncã folositoare.
423. Cum sã omori o actziune curajoasã într-o întreprindere:
(1) Sã nu te duci la shedintze.
(2) Dacã te duci, sã întârzii.
(3) Sã critici munca organizatorilor shi a membrilor.
(4) Sã te enervezi dacã nu eshti membru al comitetului, dar, dacã eshti, sã nu faci nici o sugestie.
(5) Sã nu faci ceea ce trebuie sã faci tu însutzi, dar când membrii se apucã de lucru, plânge-te cã grupul este condus de egoishti.
(6) Plãteshte-tzi cotizatzia cât mai târziu posibil.
(7) Nu te gândi niciodatã sã introduci noi membrii.
(8) Plânge-te cã nu se publicã niciodatã nimic care sã te intereseze, dar nu te oferi sã scrii vreun articol.
(9) Dacã întreprinderea moare, spune cã ai prevãzut asta cu mult înainte.
424. Ce sã faci sã devii nefericit:
(1) Uitã lucrurile bune din viatzã shi concentreazã-te asupra celor rele.
(2) Atribuie o valoare excesivã banilor.
(3) Gândeshte-te cã eshti indispensabil pentru slujba, comunitatea shi prietenii tãi.
(4) Considerã cã eshti împovãrat de muncã shi cã oamenii încearcã sã profite de tine.
(5) Gândeshte-te cã eshti exceptzional shi cã ai dreptul la privilegii speciale.
(6) Fi convins cã îtzi potzi controla sistemul nervos prin purã vointzã.
(7) Uitã drepturile shi sentimentele altora.
(8) Cultivã o aparentzã pesimistã tot timpul.
(9) Nu uita niciodatã un necaz.
(10) Nu uita sã-tzi parã rãu pentru tine.
425. Shti cã ai paranoia atunci când nu potzi gãsi nimic rãu ce ar fi din vina ta.
426. Este ushor sã inventezi o problemã; mult mai greu este sã sesizezi o problemã realã shi sã o formulezi coret.
427. Aflã cine face treaba, nu cine o controleazã sau cine raporteazã despre ea.
428. O organizatzie se aseamãnã cu un pendul; ea poatebalansa dintr-o extremã în alta, dar fãrã a trece, ca pendulul, prin pozitzia intermediarã.
429. Când citeshti un raport, fi atent la timpii actziunilor raportate: au fost fãcute, se fac sau urmeazã a fi fãcute!
430. Nu se shtie pe unde o fi rãtãcind calculele faimosului "risc calculat".
431. Evenimentele anticipate nu sunt niciodatã pe mãsura ashteptãrilor.
432. Simtzul umorului nu-l au decât fiintzele tragice.
433. Plictiseala eternã este pretzul vigilentzei perpetue.
434. Dacã îtzi dai toatã osteneala, cu sigurantã izbuteshti sã-tzi tragi un shut în cur.
435. Este uluitor în ce mãsurã "întzelepciunea maturã" se aseamãnã cu a fi prea obosit.
436. Secretul este începutul tiraniei.
437. Un elefant este un shoarece constituit conform indicatziilor Guvernului.
438. Un ticãlos poate fi o companie mai bunã decât o persoanã care se mândreshte cã este "sincer".
439. In orice grup dat, cei mai multzi vor face cel mai putzin shi cei mai putzini vor face cel mai mult.
440. Nimic nu este îndeajuns de simplu pentru a nu deveni complicat.
441. Oamenii vãd ceea ce au fost obishnuitzi sã vadã; ei refuzã sã vadã ceea ce nu se ashteptau sã vadã.
442. Consecventza este produsul mintzilor mici.
443. Un rãspuns rapid valoreazã cât 1000 de rãspunsuri logice.
444. Nu eshti beat atâta timp cât potzi sta întins pe jos, fãrã sã te sprijini.
445. Ceea ce intrã, iese:
(1) Cel care vede ceea ce iese, shi de ce, câshtigã întzelepciune.
(2) Cel care vede numai jumãtate din problemã, va fi îngropat în cealaltã jumãtate.
(3) Desheul unuia este resursa altuia.
(4) Peste 10.000 de ani, singura poveste pe care civilizatzia noastrã o va spune va fi maldãrul sãu de desheuri.
446. Aceeashi rochie este:
1. Indecentã, cu 10 ani înainte de momentul lansãrii ei.
2. Indrãzneatzã, cu un an înainte de acest moment.
3. Shic, la momentul ei propriu-zis.
4. Demodatã, la 3 ani dupã.
5. Hidoasã, la 20 de ani de la lansare.
6. Amuzantã, la 30 de ani dupã acelashi moment.
7. Romanticã la 100 de ani dupã.
8. Frumoasã cu adevãrat la 150 de ani dupã aparitzia ei, epocalã...
447. Prezicerea economicã e foarte grea, în special când se referã la viitor.
448. In momentul în care prezici, shtii sigur cã vei greshi, dar nu shtii când shi în ce sens.
449. Cu toate acestea, fi întotdeauna precis în preziceri. Urmeazã exemplul economishtilor, care îshi prezintã proiectele pânã la zecimale, pentru a dovedi cã au simtzul umorului.
450. Dacã faptele nu confirmã teoria, renuntzã la ele.
451. Dacã ai dubii despre judecata economishtilor, este foarte de întzeles, pentru cã un economist este un om care s-ar cãsãtori cu Sophia Loren pentru banii ei.
452. Suspiciunile tale despre tagma prezicãtorilor sunt shi ele întemeiate; instinctul de turmã la prezicãtori face ca oile sã parã gânditori independentzi.
453. Corespunzãtor: dacã o cãmilã este un cal proiectat de un comitet cu opinii adverse, atunci prezicerea în consens este cocoasha cãmilei.
454. Când prezintzi o prezicere, dã un numãr sau o datã, niciodatã pe amândouã.
455. Când tzi se cere sã explici prezicerea ta, nu subestima niciodatã puterea unei platitudini.
456. Cândva, economishtii erau întrebatzi: "Dacã suntetzi asha deshteptzi, cum se face cã nu suntetzi shi bohatzi?". Astãzi, ei sunt întrebatzi: "Acum, cã atzi dovedit cã nu suntetzi prea deshteptzi, cum se face cã v-atzi îmbogãtzit?"
457. Când nu shtii absolut nimic despre un subiect, fã-tzi prezicerea întrebând un lot (eshantion) ales cu grijã, format din alte 300 de persoane care nu shtiu nimic despre problemã.
458. Generalishtii tind sã învetze mereu mai putzin despre din ce în ce mai mult, pânã când, în final, vor ajunge sã shtie nimic despre tot.
459. Dacã totzi economishtii ar fi pushi cap la cap, tot nu ar ajunge la vreo concluzie.
460. Cum defineshte un economist "vremurile grele": Recesiune este atunci când vecinul meu îshi pierde slujba. Depresiune este când îmi pierd eu slujba. Panicã este când sotzia mea îshi pierde slujba.
461. Invocatzia prezicãtorului: Multzumesc lui Dumnezeu pentru cã îmi compenseazã erorile.
462. Cea mai bunã apãrare pentru un prezicãtor este atacul. Dacã trebuie sã prezici, fã-o des shi cu aplomb.
463. Dacã ai nimerit vreodatã, nu lãsa pe nimeni sã uite.
464. Prima carte care ar trebui interzisã este catalogul cãrtzilor interzise.
465. Ce se întâmplã gãurii când shvaitzerul s-a terminat?
466. Multzi ar fi lashi dacã ar avea curaj.
467. Orice ieshire este o intrare în altceva.
468. Dacã ceva rãu se poate întâmpla într-un experiment, se va întâmpla.
469. Indiferent de rezultat, întotdeauna este cineva gata sã-l falsifice.
470. Indiferent de rezultat, întotdeauna este cineva gata sã-l interpreteze greshit.
471. Indiferent la ce rezultat se ajunge, existã cineva care crede cã s-a confirmat teoria lui preferatã.
472. Factorul Finagle se caracterizeazã prin schimbarea Universului pentru a verifica ecuatzia.
473. Factorul Bouguerre schimbã ecuatzia pentru a se potrivi cu Universul.
474. Factorul Didlle aranjeazã lucrurile în asha fel, încât ecuatzia sã se potriveascã cu Universul fãrã a cere o schimbare realã la vreuna din ele.
475. Shtiintza este adevãr: nu te lãsa dus în eroare de fapte.
476. Dacã un lantz are un capãt, atunci mai are unul.
477. Dacã, în cursul mai multor luni, numai trei evenimente importante au loc, vor cãdea toate trei în aceeashi searã.
478. Nici o pisicã nu va rãsturna o vazã decât dacã are apã în ea.
479. Nu crede în minuni, bazeazã-te pe ele.
480. Experimentele trebuie sã fie reproductibile; ele trebuie sã eshueze toate la fel.
481. Un teanc de date este folositor: indicã faptul cã ai lucrat.
482. Importantza experientzei este dicert proportzionalã cu echipamentul pe care l-ai ruinat.
483. Când lucrurile merg bine, cineva va face, în mod inevitabil, un experiment dãunãtor.
484. Deficientzele nu se vor arãta niciodatã în timpul probelor.
485. Informatzia se transmite mult mai repede celor care au mai putzinã nevoie de ea.
486. O idee originalã nu poate trece niciodatã printr-un comitet shi sã rãmânã originalã.
487. Când produsul este destinat sã eshueze, sistemul de desfacere va functziona perfect.
488. Intr-o bunã organizare suprasarcinile vor curge spre omul competent pânã îl vor îneca.
489. Instructziunile clare vor produce, inevitabil, interpretãri multiple shi contradictorii.
490. Lumea este mai complicatã decât lasã teoriile noastre sã se întzeleagã.
491. Ignorantza este o explicatzie, dar nu este o scuzã.
492. Cele mai multe probleme au ori mai multe rãspunsuri, ori niciunul. Numai câteva au un singur rãspuns shi anume, falsele probleme.
493. Cele mai multe afirmatzii generale sunt false, inclusiv aceasta.
494. O exceptzie testeazã regula, niciodatã nu o confirmã.
495. Când ai gãsit un rãspuns, verificã-l; probabil cã nu este corect.
496. Orice este posibil dar nimic nu e ushor.
497. Istoria nu demonstreazã nimic.
498. Fumul de tzigarãse îndreaptã întotdeauna spre nefumãtor, indiferent de directzia vântului.
499. Legislatzia socialã nu poate abroga legile naturii.
500. Nimic nu costã mai mult decât neshtiintza.
